Naşterea prematură presupune expulzia fătului între 24 şi 37 de săptămâni de gestaţie, având o greutate sub 2500 g, o lungime cuprisă între 37-47 cm şi prezintă semne clinice de imaturitate.

Pentru definirea noțiunii de prematuritate se utilizează urmatoarele crietrii:

1. Criteriul temporal utilizează evaluarea vârstei gestationale:

• foarte precoce / prematuritate extremă- cuprinde nou-nascuții înainte de 28 de săptămâni
• precoce / prematuritate mare- cuprinde nou-nascuții între 28 si 32 de săptămâni
• tardive / prematuritate moderată sau chiar târzie- cuprinde nou-nascuții între 32 si 37 de săptămâni.

Nou-născuţii prematur prezintă  un grad ridicat pentru morbiditate şi mortalitate în comparație cu cu cei născuţi la termen, astfel naşterea prematură chiar şi la vârste gestaţionale mai mari, rămâne o complicaţie obstetricală.

Nașterile premature tardive ocupă un loc important, situându-se pe o pantă crescătoare ca frecvență, reprezentând mai mult de 75% din totalul nașterilor premature, datorându-se din cauza indicațiilor materne și fetale. Printre cauzele naşterii premature tardive se numără travaliul prematur şi ruptura prematură a membranelor (80%), complicaţiile obstetricale date de hipertensiunea arterială şi evenimentele acute placentare fiind responsabile de restul (20%).

În cazul nașterilor premature precoce și foarte precoce, nou-născuții din această categorie prezintă un grad ridicat de friabilitate și vulnerabilitate din cauza procesului incomplet de maturare a diferitelor sisteme, prezentând un risc crescut de a avea atât dizabilitați intelectuale, cât și deficiențe de dezvoltare fizică. Gradul acestor dizabilitați variază și în funcție de alți factori, precum greutatea la naștere sau gradul de suferință fetală antepartum.

2. Criteriul ponderal. Prematurii sunt copiii care cântaresc la naștere 2500 g sau mai puțin,greutatea fiind cel mai veritabil parametru biologic. În funcție de greutatea la naștere, nou-nascuții pot fi clasificați în:

• nou-născuți mici ( LBW – low birth weight) cu greutate între 2500-2000 g, reprezintă 5-15% din totalul nou-născuților vii (numiți și prematuri de gradul I)
• nou-născuți cu greutate cuprinsa între 2000-1500g sunt numiti prematuri de gradul II
• nou-născuți (VLBW – very low birth weight) cu greutatea sub 1500g, reprezintă 0,8-1,5% din totalul nou-născuților vii și 65% din decesele din perioada neonatală (numiți și prematuri de gradul III)
• nou-născuți (VVLBW – very very low birth weight) cu greutatea sub 1000g, reprezintă 0,6% din nou-născuții vii și peste 50% din decesele survenite în perioada neonatală (numiți și prematuri de gradul IV).
  

Nou-născuții care au greutatea sub 10% pentru vârsta sarcinii sunt considerați dismaturi ^[1], iar pe de alta parte nou-născuții care au greutatea peste 90%  sunt evaluați mari pentru vârsta gestațională, astfel nou-născuții cu greutatea între 10 și 90 % sunt considerați normoponderali.

Copiii născuți prematur cu greutate mică la naștere (GMN <2500 g) au un risc de 6-8% de a dezvolta dereglări neurologice majore, cei născuţi cu greutate foarte mică (GFMN <1500 g) au o incidenţă de 14-17%, iar cei cu greutate extrem de mică la naștere (GEMN <1000 g) au o rată de 20-34%. Bebelușii cu greutate foarte mică la naștere au nevoie de evaluări neurologice, deoarece sistemul nervos central este supus la complicații și perturbări de dezvoltare.

3. Criteriile morfofunctionale ale nou-născutului prematur:

În afară de greutate, a cărei importanță constă în faptul că definește prematuritatea, trebuie acordată o mare importanță și lungimii taliei, care reflectă creșterea fătului, măsurarea sa fiind un factor important al examenului prematurului. Sub 47 cm, se poate consideră că un nou-născut este sigur prematur. Prematurii prezintă numeroase deficiențe morfofuncționale, care cresc cu gradul de prematuritate și influentează viabilitatea lor, având niște caractere clinice specifice, astfel:

• Craniul este voluminos, reprezintă ⅓ din talie, suturile sunt dehiscente și fontanelele larg deschise, iar părul este rar. Creierul, aflat în curs de dezvoltare, poate fi afectat de diferite evenimente petrecute atât antenatal, cât și postnatal precum terapiile medicamentoase, manevrele de rutină efectuate incorect. Fața este mică, triunghiulară, cu riduri, gura mare, bărbia ascuțită și gâtul subțire. Pavilioanele auriculare sunt moi, deformate, jos implantate și lipite de cap.
• Toracele este îngust, incomplet dezvoltat, contrastând cu abdomenul voluminos, iar membrele acestuia sunt de asemenea, subțiri și scurte .Perimetrul toracic variază între 25-31 cm. Perimetrul toracic de 23 cm arată un prognostic rezervat, iar când este sub 21 cm, prematurul este incapabil de dezvoltare.

• Flancurile abdominale sunt lățite din cauza tonusului muscular scăzut și al ficatului în volum mare, prezintă frecvent dehiscență abdominală, hernii ombilicale și inghinale, iar ombilicul este situat mai aproape de simfiza pubiană. Din cauza ficatului incomplet dezvoltat, pot apărea probleme precum hemoragii sau metabolizarea ineficientă a medicamentelor.
• Tubul digestiv este de asemenea incomplet dezvoltat și îngreunează nutriția din cauza reflexelor absente necesare pentru alăptare și a imaturitații sistemelor enzimatice pe care le necesita digestia și absorbția substanțelor nutritive. De cele mai multe ori este necesară alimentarea nou-născuților prematur prin gavaj sau pe cale intravenoasă.
• Rinichii incomplet dezvoltați duce la  eliminarea cu dificultate a  lichidelor și a metaboliţilor, motiv pentru care este necesară calcularea picătură cu picătură a soluţiilor lichide și a medicamentelor ce trebuie administrate.
• Tegumentele sunt subțiri  și favorizează pierderea excesivă de apă, predispunțând la hipotermie si obligând organismul să consume un număr mare de calorii pentru asigurarea unei temperaturi corporale adecvate în cazul în care prematurul nu este menținut în incubator. Lanugo este abundent pe față, membre și partea posterioară a trunchiului, iar vernix caseosa este în cantitate redusă sau lipsește. Descuamația fiziologică este prelungită, lamelară sau furacee. Suprafața cutanată este mare în raport cu volumul corpului, de aceea pielea atârnă în pliuri. Membrele sunt scurte si subțiri. Unghiile sunt moi, slab dezvoltate, nu ating vârful degetelor și sunt  lipsite de striuri longitudinale.
• Nou-născuții prematur au organele genitale externe mai puțin dezvoltate, astfel testiculele băieților nu sunt complet coborâte, prezintă scotul mic, nepigmentat și fără pliuri. Fetițele prezintă labiile mari mai puțin dezvoltate, ce nu acoperă labiile mici și clitorisul.

La copiii născuţi prematur pot apărea deficienţele mentale în dezvoltarea neuro-psihică de la stadiul moderat până la cel sever ca dizabilităţi neurosenzoriale , imbecilitate^[2], epilepsie, paralizie cerebrală , maladia Little. Aceste deficiențe pot apărea la prematuri în proporție de 7,5% față de 4,1% la nou-născutul la termen. În linii mari se poate spune că prematurii pot avea și o dezvoltare normală.

Cercetarile știintifice relevă că în cauzalitatea dizabilităţilor neurologice, în special a paraliziei cerebrale, intervin mai multe acțiuni distructive asupra dezvoltării creierului pe parcursul intervalelor ontogenetice timpurii. Factorii principali de risc ai dereglarilor neurologice sunt nașterile premature (vârsta gestaţională mai mică de 34 de săptămâni) și greutatea foarte mică la naștere (mai puţin de 1500 g), cauze care sunt responsabile pentru circa 17-32% pentru dereglările neurologice la copii.

Cei mai mulți dintre prematuri nu au afecțiuni grave, iar cu cât sunt mai aproape de vârsta de gestație normală, problemele de sănătate pe termen lung vor fi mai puține. Majoritatea prematurilor născuți între 32 și 37 de săptămâni de gestație au o evoluție bună, iar dacă la naștere nu au fost probleme, riscul scade și mai mult.

Pentru a evita ca bebelușul să se nască prematur este recomandat ca viitoarea mămică să respecte regularitatea controalelor medicale, să țină cont de indicațiile medicului ginecolog și să ducă un stil de viață sănătos.