Viitoarele mămici aud pe parcursul sarcinii tot felul de povești despre momentul nașterii, dar cele mai multe dintre acestea nu fac decât să le sporească temerile. În realitate fiecare gravidă percepe în mod subiectiv durerea din timpul nașterii, fiind o experiență personală care este diferită ca intensitate și durată de la o femeie la alta. Din acest motiv, în ultimii ani,  tot mai multe femei din întreaga lume și-au arătat interesul de a naște în apă, fiind o metodă mai puțin dureroasă și rapidă.

Ce presupune o naștere în apă?

Nașterea în apă este o metodă alternativă de naștere care presupune scufundarea parțială a gravidei în apă, odata cu apariția contracțiilor uterine dureroare și dilatarea colului. Pentru a evita hipertermia ^[1] apa din bazin trebuie să aibă 37 °C, iar temperatura să se poată regla cu un dispozitiv, astfel ea va rămâne caldă pe tot parcursul travaliului și nașterii.

Bazinul va avea o dimensiune de 2 x 1,5 m și o adâncime de 80 de centimetri, în acest fel viitoarea mămică se poate mișca și își poate alege poziția cea mai confortabilă.

Unele  femei aleg să-si desfășoare doar travaliul în apă, iar înainte de nașterea propiu-zisă vor ieși, altele aleg să rămână  și în momentul expulziei, astfel fătul va lua contact prima data cu mediul lichid.

Este bine de știut că numai gravidele care au avut o sarcină care s-a desfășurat normal, fără complicații precum preeclampsia, pot naște în apă. De asemenea, dacă femeia are vreo infecție cum ar fi herpesul, dacă sângerează foarte mult, are sarcină multiplă sau dacă fătul nu este într-o poziție potrivită, medicul îi va interzice nașterea în apă.

Etapa 1

Un cadru medical va consulta gravida pentru a stabili gradul de dilatare al colului și ritmul bătăilor inimii ale mamei și ale fătului. Monitorizarea bătăilor fetale, a tensiunii arteriale și a pulsului matern se vor face încontinuu. Se va măsura constant temperatura atât a femeii cât și a apei. Gravida poate intra în apă atunci când dilatarea colului uterin este de 3-4 cm.

Etapa 2

În momentul în care creștetul fătului se vede, el este ajutat de către un cadru medical să iasă.

Etapa 3

Imediat după expulzie, medicul va prelua nou-născutul în câmpuri sterile și îi va acorda primele îngrijiri prin aspirarea secrețiilor nazofaringiene pentru a facilita respirația și îi va evalua starea de sănătate cu ajutorul scorului Apgar. După verificarea funcțiilor vitale se poate plasa bebelușul pe pieptul mamei.

Etapa 4

Organizația Mondială a Sănătății recomandă să se întârzie 1-3 minute după naștere tăierea cordonului ombilical, astfel nou-născutul mai primește sânge, oxigen și nutrienți.

Tăierea cordonului ombilical o poate face tatăl, dacă acesta a fost prezent, urmând cu strictețe indicațiile personalului medical.

Etapa 5

Proaspăta mămică este ajutată să se ridice din bazin, fie de către partener, fie de către asistenta medicală. Ea va fi ridicată din spate și ținută de sub axile, pentru a-i susține greutatea și a o scuti de orice efort suplimentar.

Eliminarea placentei și controlul eventualelor leziuni vaginale se fac pe masa ginecologică.

Avantajele nașterii în apă pentru gravide cât și pentru făt

Nașterea în apă a intervenit în practica medicală nu de mult timp, datorită dorinței femeii de a se întoarce la nașterea cât mai naturală.

Intervențiile medicamentoase din timpull travaliului grăbesc momentul apariției pe lume a copilului și finalizarea nașterii. Acest lucru s-a dovedit în timp că nu este neapărat oportun pentru făt, astfel încât trebuie mai multă răbdare să se facă numai acele lucruri care sunt absolut necesare în a asigura siguranța actului nașterii.

Sustinătorii nașterii în apă  consideră că apa caldă este un alalgezic natural care ușurează și scurtează travaliul viitoarei mămici și o ajută să facă mai ușor anumite mișcări sau să adopte anumite poziții pentru a ușura nașterea. În ceea ce privește această modalitate de a naște, cercetătorii au constatat că femeile care aleg această metodă nu au nevoie și de alte intervenții pentru ameliorarea durerii sau  efectuarea epiziotomiei ^[2]  și cusătura ulterioară, evitând astfel riscul rupturii vaginale, deoarece mușchii perineului și ai vaginului au o elasticitate mai bună în apă.

Mărturisirile gravidelor care au născut în apă susțin rezultatele cercetătorilor care au arătat că apa caldă fiind un bun vasodilatator, le relaxează musculatura și le îmbunătășește circulația sângelui, astfel viitoarea mămică se poate concentra asupra nașterii. În plus mămicile care au ales să nască prin această modalitate au mărturisit că apa le-a creat un sentiment de confort prin faptul că s-au simțit mai ușoare și mai puțin stresate.

Apa le ajută pe femei să se relaxeze și să secrete oxitonia, hormonul care stimulează contracțiile în timpul travaliului, astfel ca nașterea e mult mai rapidă și mai puțin dureroasă. Scufundarea în apă, la temperatura corpului face contracțiile mai eficiente.

Nașterea în sine este evaluată ca fiind o experiență stresantă pentru făt, de aceea tranziția lui din canalul de naștere în mediul exterior este mai facilă datorită apei calde considerată asemănătoare cu mediul intrauterin în care fătul se dezvoltă în cele 9 luni de viață în lichidul amniotic.

Dezavantajele Nașterii în Apă în Romania

În Romania nu există suficiente cadre medicale instruite pentru a ajuta gravidele să nască în apă și totodată nu există condiții speciale pentru naștere.

În țara noastră doar în câteva maternități private din București, Brașov sau Constanța se practică această metodă, iar prețul pleacă de la 3000 de lei și poate ajunge până la 7000 de lei și include nașterea asistată de cadre medicale și 3 nopți de cazare pentru mamă și copil.

Populația nu este suficient de informată cu privire la nașterea în apă, ceea ce face ca numărul gravidelor care aleg să-și aducă pe lume copilul în apă să fie mic.

În multe țări din Europa această modalitate de a naște se practică din 1980, gravida putând naște în apă atât la spital cât și acasă. Nașterea în apă se practică  des și în Australia, Noua Zeelandă și în SUA.

Riscurile Nașterii în Apă

Trebuie știut că nu toți medicii obstetricieni sunt convinși că este o modalitate de naștere sigură pentru mamă și copil. Nu s-au făcut multe cercetări cu privire la siguranță, însă cele care s-au realizat până acum au avut diverse rezultate care au arătat că nașterea în apă este la fel de sigură precum nașterea normală, pe când altele susțin că în cazuri foarte rare există riscuri pentru bebeluș, cum ar fi înghițirea apei din bazin.

Un alt posibil risc ar fi contaminarea apei cu eventuale eliminari de materii fecale din cauza deschiderii orificiului anal, provocată de contracțiile din travaliu sau apa să nu fie tratată corespunzător sau schimbată la timp, ceea ce face ca igiena să nu fie corectă. În acest caz apa va constitui un mediu propice pentru microbi să circule mai ușor, ceea ce poate duce la infecții materno-fetale. Există studii care susțin că nici aerul nu este steril și că nu există nicio diferență din punctul acesta de vedere între nou-născuții care iau primul contact cu mediul lichid sau cel aerian.

Dacă viitoarea mămică este interesată să nască prin această modalitate este indicat să se informeze cât mai mult, citit atât părerile pro cât și cele contra și urmărind fimările video de pe internet. Următorul pas este discutarea cu medicul obstetrician și eliminarea contraindicațiilor pentru acest timp de naștere, luând cea mai bună decizie atât pentru ea cât și pentru cel mic.