• Diversificarea alimentației se face după vârsta de 6 luni pentru sugarul alimentat exclusiv la sân și după 4 -5 luni pentru sugarul alimentat cu formule de lapte praf
  • Se introduce alimentul nou numai dacă cel mic este sănăts
  • Copilul trebuie hrănit de către o persoană cu care are legături emoționale, care să-i vorbească, astfel masa să devină un “moment de dragoste” consumată într-o atmosferă de siguranță.
  • Alimentele se prepară cât mai igienic, iar persoana care dă de mâncare copilului va fi atentă la igiena mâinilor, alimentele să fie servite imediat după preparare sau să fie păstrate adecvat, să folosească vase curate pentru prepararea și administrarea alimentelor.
  • Fiecare aliment nou trebuie introdus singur și treptat, în cantități cescânde ( câte una, apoi 2-3 lingurițe suplimentate zilnic) pe lângă supturi frecvente până se înlocuiește de tot o masă de lapte.
  • Între două alimente nou introduse trebuie să fie o distanță de 3-5 zile
  • Dacă refuză lingurița se amestecă lapte muls cu fructele (suc) și îi dăm să bea din pahar sau cană.
  • Dacă cel mic refuză noul aliment, nu se fortează, ci se face o pauză de 2-3 săptămâni cu alimentul respectiv și încercăm alt aliment. Dacă refuză mai multe alimente, se recomandă experimentarea combinațiilor de consistență și gusturi diferite, alternând cu metode de încujare.
  • Primul aliment solid ales pentru începerea diversificării, se individualizează în funcție de particularitățile de dezvoltare ale bebelușului, de exemplu la cei cu o creștere ponderală bună se începe cu legume apoi fructe, iar la cei cu o creștere ponderală lentă cu cereale.
  • Legumele se pot folosi după 6 luni sub formă de supe și apoi piure
  • În cazul fructelor, se va introduce sucul de mere sau de morcovi, nu de portocale
  • Nu se adaugă zahăr, sare sau alte condimente până la 1 an
  • Nu se dă copiilor sucuri de fructe sau legume de la vârsta de 6 săptămâni
  • Făina de grâu sau grișul, se introduc în alimentație numai după vârsta de 7 luni. Gălbenușul de ou se introduce numai după vârsta de 8 luni, iar laptele de vacă numai după 1 an.
  • Făina de grâu se poate înlocui cu făină de orez, care se poate introduce de la 6 luni.
  • Uleiul vegetal se folosește câte 2-3 g la 100 g de supă și se introduce în alimentație după vârsta de 6-7 luni. Untul se introduce după 6 luni și se folosește câte 5 g în piureul de legume, iar după vârsta de 1 an se poate folosi câte 15 g/ zi. Smântâna se introduce după 8 luni câte 15-25 g în supe sau piure.
  • Brânza dulce de vacă se poate da după 7 luni, iar telemeaua de vaca după 8-9 luni.
  • Carnea de pui sau vițel se poate introduce în supe sau piureuri de legume după 6 luni, peștele alb de la 8 luni, perișoare după 9 -10 luni, iar carnea e oaie de la 2 ani.
  • Gălbenușul de ou se introduce în alimentația bebelușului după vârsta de 8 luni și nu mai mult de 3 gălbenușuri pe săptămână, iar în aceea zi nu se dă carne. La început va mânca ¼ de gălbenuș fiert tare, în piure, budinci sau sufleuri. Albușul de ou se va introduce în alimentație după vârsta de 1 an.
  • Atenție la hidratare, în special în zilele caniculare de vară! Dacă până să se înceapă diversificarea cel mic se hidrata cu ajutorul laptelui matern, acum este nevoie de apă fiartă și răcită sau apă plată.
  • Alăptarea se continuă și după 1 an ( 1-2/ zi), iar înțărcarea se lasă să se producă atunci când vrea copilul.
  • Mama va ține cont de apetitul și sațietatea copilului și îi va da să mănânce atunci când îi este foame, cu multă răbdare, prin încurajarea verbală a copilului să mănânce.
  • Familia îl va încuraja să mănânce singur, mai întâi cu alimente solide ținute cu mâna pe la 7-8 luni, cu cana, pe care o va ține singur la 9 luni și cu lingurița ( încearcă să mănânce singur la 10 luni).
  • Farfuria bebelușului trebuie să fie cât mai atractivă din punct de vedere al culorilor și al aranjamentului pentru că el va explora alimentele cu privirea și cu mâna, iar atunci când se murdărește nu trebuie certat. De asemenea, nu este recomandat forțarea copilului să mănânce tot din farfurie deoarece acest lucru predispune la anorexia de opoziție.
  • Cerealele pot fi consumate zilnic de către un copil cu greutatea normală, iar copiii supraponderali vor consuma mai rar.
  • Nu este indicat absolut deloc să i se dea unui copil mezeluri, conserve de carne, pateu, cremvursti, dulciuri concentrate.
  • Nu este recomandat consumul de morcovi în fiecare zi.

Poftele și toanele copilului se schimbă în timp și e posibil să refuze anumite alimente. O atitudine relaxată față de mâncare este mai folositoare decât insistența. E bine să nu cădem în capcana de a-i da orice vrea ( alimente nesănătoase) numai ca să vedem că mănâncă, deoarece calitatea alimentelor este mai importantă pe termen lung decât cantitatea lor. Pentru o bună dezvoltare, este bine să se țină cont de anumite reguli privind diversificarea alimentației la bebeluși.

Alimentele introduse în funcție de vârstă

4-6 luni 6-8 luni 8-10 luni 10-12 luni >1 an
 mere  mere, banane, prune, nectarine, piersici, caise mere, banane, prune, nectarine, piersici, caise, pere, pepene roșu/galben, struguri fără sâmburi, cireșe fără sâmburi mere, banane, prune, nectarine, piersici, caise, pere, pepene roșu/galben, struguri fără sâmburi, cireșe fără sâmburi, citrice (portocale, lămâie, grefe), ananas, cocos mere, banane, prune, nectarine, piersici, caise, pere, pepene roșu/galben, struguri fără sâmburi, cireșe fără sâmburi, citrice (portocale, lămâie, grefe), ananas, cocos,căpșune, kiwi, zmeură, mure
 morcovi,dovlecel  morcovi, dovlecel, păstârnac, țelină, pătrunjel, cartof, conopidă, mazăre, fasole verde morcovi, dovlecel, păstârnac, țelină, pătrunjel, cartof, conopidă, mazăre, fasole verde, sfeclă, castravete, vinete, brocoli, ardei, ceapă, praz,ciuperci morcovi, dovlecel, păstârnac, țelină, pătrunjel, cartof, conopidă, mazăre, fasole verde, sfeclă, castravete, vinete, brocoli, ardei, ceapă, praz, ciuperci, fasole bob, spanac, roșii, varză orice tip de legumă
 cereale fără gluten( orez pasat, făină de orez)  orez pasat, făină de orez        >7 luni – cereale cu gluten ( grâu, ovăz, orz), griș, biscuiți, pâine, paste făinoase  orez nepasat, cereale cu gluten ( grâu, ovăz, orz), griș, biscuiți, pâine, paste făinoase orez nepasat, cereale cu gluten ( grâu, ovăz, orz, porumb), griș, biscuiți, pâine, paste făinoase, mămăligă orez nepasat, cereale cu gluten ( grâu, ovăz, orz, porumb), griș, biscuiți, pâine, paste făinoase, mămăligă
 iaurt, brânză slabă de vaci, pui pasat, ulei (2-3 g la 100g de supă)  iaurt, brânză slabă de vaci, smântână ( 15-20 g în supă/piure), ulei, unt (5 g/ în piure); gălbenuș (la început 1/4 din gălbenuș, fiert tare, în piure sau budincă, nu mai mult de 3 gălbenușuri pe săpt.); carne de pui (bucățele); carne de vită; pește alb, somon; ficățel  iaurt, brânză slabă de vaci, smântână ( 15-20 g în supă/piure); telemea de vacă; unt/ ulei; gălbenuș; carne de pui (bucățele); carne de vită; pește alb, somon; ficățel iaurt, brânză slabă de vaci, smântână ( 15-20 g în supă/piure); telemea de vacă; unt 15 g/zi, ulei; gălbenuș + albuș; carne de pui (bucățele); carne de vită; carne de porc- 50 g/zi; carne de gâscă; carne de curcan; pește alb, somon; miere de albine
 gemuri, compot  gemuri, compot  gemuri, compot

Schemă orientativă pentru diversificare

orele meselor 6.00-7.00  9.00-10.00 13.00-14.00 16.00-17.00  19.00-20.00
4-6 luni  lapte  suc de mere/ morcovi (dacă se începe diversificarea cu fructe)  inițial supă clară de legume introduse treptat (dacă se începe diersificarea cu legume)  lapte  lapte
 6-8 luni  lapte  suc de mere/ morcovi, se crește treptat până la 40-50 ml/zi  -apoi se adugă și legumele mixate treptat până la piure de legume + 1 ml ulei vegetal

-piure de legume + 10 ml lapte

– piure de legume + carne mixată ( 30-50 g/zi)

-orez pasat + brânză de vaci

 lapte  lapte
 8-10 luni  lapte  -suc de fructe

– piure de fructe

-brânză de vaci + piure de fructe/ biscuiți

-iaurt + fructe pasate ( se evită iuartul cu fructe din comerț)

 – piure de legume + un vârf de cuțit de unt + 10 ml lapte

-piure de legume + carne mixată (30-50 g / zi)

-piure de legume + un sfert de gălbenuș (în zilele în care nu se dă carne) – se crește treptat cantitatea de gălbenuș, dar nu mai mult de 3 pe saptamână

cereale,orez pasat

griș+lapte

iaurt

 lapte
 10-12 luni  lapte  – suc de fructe

-piure de fructe

-brânză de vaci +piure de fructe/ biscuiți

-iaurt+ fructe pasate ( se evită iuartul cu fructe din comerț)

 – supă de legume + perișoare de carne (preparate cu un gălbenuș de ou)

-chifteluțe de carne sau legume preparate la cuptor (nu prăjite)

– piure de legume + un vârf de cuțit de unt + 10 ml lapte

-piure de legume + un sfert de gălbenuș (în zilele în care nu se dă carne)

cereale,orez pasat

griș+lapte

iaurt

 lapte
 > 1 an  lapte suc de fructe

-piure de fructe

-brânză de vaci +piure de fructe/ biscuiți

-iaurt+ fructe pasate ( se evită iuartul cu fructe din comerț)

-pâine+unt+gem/miere

-cereale

-omletă

 -supe,ciorbe

-preparate fierte sau la cuptor

-compot

 -paste făinoase

-griș+lapte

-orez+lapte

 lapte

Diversificarea alimentației la copiii alergici

Copilul provenit dintr-o familie cu istoric alergic este predispus și el alergiei și eczemelor, seboree ale pielii păroase a capului din cauza alimentației mamei cu alimente potențial alergic sau atunci când se începe diversificarea.

Recomandări

  • Să se alăpteze exclusiv 6 luni, făra a da în acest timp copilului ceaiuri și să se alăpteze în continuare și după vârsta de 1 an în paralel cu introducerea prudentă a alimentelor solide.
  • Alimentul nou se va introduce,treptat, încetul cu încetul, în cantități mici, câte o linguriță în plus pe zi. Pentru a testa toleranța alimentului nou, întotdeauna se va introduce un singur aliment o data, cu pauză de 1-2 săptămani între 2 alimente nou introduse.
  • Atunci când se introduce un aliment nou, se vor urmării reacții precum: agitație, vărsături, eczeme, scaune modificate, cu mucus. Dacă apar aceste reacții se va opri masa cu alimentul respectiv, iar după o săptămână se va introduce alt aliment.
  • Nu se recomandă consumul alimentelor cu potențial alergic cum ar fi : lapte de vacă, ouă, făină, roșii, ciocolată, pește, nuci, kiwi, căpșune. Este indicat să nu consume aceste alimente nici mama dacă alăptează.
  • Este recomandat ca fructele care au sâmburi mici cum ar fi kiwi sau căpșune să se consume numai după 12 luni, iar citricele după 18 luni
  • Cerealele se introduc de la 6 luni, câte un singur sortiment, începând cu orezul, secara sau ovăzul. Făina de grâu se va introduce în alimentație numai după 9 luni.
  • Legumele sunt indicate a fi introduse primele atunci când se începe diversificarea, începând cu morcovii apoi cartofii, conopida, brocoli. Spanacul și fasolea se consumă după 8 luni, iar roșiile și porumbul după 18 luni.
  • În cazul copiilor alergici, ouăle sunt indicate numai de la 12 luni, ¼ din gălbenușul fiert tare, nu mai mult de 3 ori pe săptămână, crescând cu jumătate de linguriță de fiecare dată, până când cel mic poate mânca un gălbenuș întreg fără să aibă reacții. După ce s-a obișnuit cu gălenușul și nu mai prezintă simptome, se poate da cantități mici de albuș, crescând treptat.
  • Nu se dă lapte de vacă. Se recomandă alăptarea la sân cel puțin până la 12 luni sau mai mult. Dacă este necesar lapte pentu a prepara alimentele solide, se folosește laptele de mamă sau lapte praf cu hidrolizate de proteine.
  • La bebelușii cu alergie la proteinele laptelui de vacă, nu se dă carne de vită.
  • Peștele se dă după 12 luni, începând cu peștele proaspăt cu carne albă.
  • Ciocolata sau  nucile se dau numai după 12 luni, iar arahidele după 3 ani.