Ce este Rujeola?

Rujeola este o boală acută specific umană, foarte de contagioasă, uneori severă, de origine virală. Este produsă de virusul rujeolic, asemănător cu virusul pestei bovine sau virusul jigodiei canine. Acest ribovirus  ^[1] face parte din familia Paramyxoviridae, din genul Morbillivirus.

Rujeola este caracterizată  printr-o evoluție autolimitantă, cu febră continuă (în platou) 39-40 °C, erupții de culoarea roșu aprins pe piele (exantem) și pe mucoase (enantem), complicații frecvente și imunitate durabilă după boala.   

Sursa de infecție o constituie omul bolnav cu diverse forme de boală (tipice sau atipice), virusul fiind prezent în sânge, în secreţiile nazofaringiene şi în erupția cutanată.

Calea de transmitere este aerogenă, prin contact direct cu persoana bolnavă, prin secrețiile nazofaringiană sau traheobronșică pe care acesta le împrăștie în jur atunci când vorbește, strănută, sau tușește.

Manifestările Specifice Rujeolei. Tablou Clinic

Perioada de incubație: Durează în medie 10-11 zile, cu excepția administrării profilactice de gamaglobuline ^[2] în care perioada se va prelungi până la 21-28 de zile.

Perioada de invazie: Perioada de invazie poate dura 3-4 zile și se instalează odata cu apariția primelor simptome

Rujeola debutează brusc, cu febră, stare de oboseală intensă și prelungită, alterarea stării generale, durere de cap și lipsa poftei de mâncare.

Se caracterizează prin:

• Triplu catar: ocular (conjunctive roșii, pleoape umflate, lăcrimare, sensibilitate la lumină),  respirator (strănut, secreție nazală abundentă), manifestări digestive (dureri abdominale, greață, vărsături, diaree). Atenție la vărsături și diaree care pot duce la deshidratare sau pot provoca o stare de malnutriție anterioară.Catarul ocular și respirator dau feței bolnavului un aspect de “facies plâns“.
• Se instalează laringita manifestată prin voce aspră și răgușită, tuse “lătrătoare “ și uscată.

Enantemul rujeolic apare cu 36 ore înaintea exantemului, dispare rapid în 2-3 zile după erupție și se manifestă prin:

• Semnul Koplik prezent la nivelul mucoasei jugale, în dreptul molarilor superiori, format din numeroase micropapule albe care pot fi izolate sau în grupuri. Pot fi asemănate cu grăunțele de griș presărat peste o zona congestionată. Semnul Koplik are o importanță mare  în diagnosticarea precoce a rujeolei putând fi apreciat caracteristic pentru această boală.
• Mucoasa bucală se modifică fiind inflamată, în special în fundul gurii și pe amigdale, observându-se niște pete roșii uneori chiar hemoragice. Limba este saburală ^[3],  dar pe margini este roșie cu predispoziție de cojire în zilele următoare.

Exantemul rujeolic este format din maculo-papule de 0,5-1 cm, eritematoase, confluente pe alocuri, însă, în general între elementele eruptive rămân zone de piele normală cu margini neregulate, ușor reliefate, catifelate la pipăire și discret pruriginoase.

Erupția rujeolică apare în prima zi după urechi, pe ceafă, față (frunte și obraji), coborând spre gât și piept. În a doua zi erupția se extrinde pe trunchi și rădăcina membrelor superioare, ca în a treia zi să cuprindă extremitățile și membrele inferioare.

Elementele eruptive dispar dupa 2-3 zile în ordinea în care au apărut și timp de câteva zile lasă în urma lor pete cafeniu-gălbui, după care urmează o descuamare fină, urmată de faza de pigmentație după 6-7 zile având aspect de “cafea cu lapte”.

Perioada posteruptivă (covalescență) are loc după aproximativ 10 zile de la debut. În această perioad
ă, o data cu vindecarea elementelor eruptive febra scade, temperatura revenind la valorile normale, iar bonlavul își va redobândi treptat starea de dinaintea bolii. Această perioadă este cea în care pot apărea complicații bacteriene.

Complicații Date de Rujeolă

Rujeola evoluează de obicei favorabil, fără prea multe complicații, în special la copiii ce au beneficiat de condiții bune de îngrijire și care au  o stare de nutriție normală. Complicațiile mai severe și mai frecvente apar în zonele cu populație subnutrită și imunitate scăzută, la copiii sub 2 ani, la cei care suferă de rahitism sau distrofie, la cei cu focare de infecție anterioară. 

Peste 90 % din cazurile mortale sunt din cauza complicațiilor

Cazurile mortale de rujeolă apar din cauza complicațiilor, care de obicei apar în covalescență iar cele mai multe dintre ele sunt bacteriene.

Aparatul respirator este afectat de cele mai multe complicații. Acestea pot fi:

• Pneumonie interstițială rujeolică care este foarte gravă la copiii sub 2 ani prezentând simtome funcționale severe cum ar fi respirație cu dificultate și colorație albastră-vineție a pielii și a mucoaselor din cauza unei insuficiente oxigenări a sângelui, cu evoluție gravă.
• Pneumonia cu celule gigante se dezvoltă la copiii care au imunitatea scăzută din cauza tratamentelor îndelungate cu imunosupresive sau la pacienții suferinzi de leucemie.
• Pneumonia și bronhopneumonia datorată unei infecții bacteriene secundare apărută în cursul bolii. Suprainfectarea se poate face cu stafilococ, pneumococ, bacil gramnegativ.
• Abces pulmonar și pleurezie purulentă
• Bronșita acută capilară este o formă foarte gravă de bronșită acută, întâlnindu-se în special la sugarii între 4-8 luni și se manifestă prin obstrucția bronșiolelor  cu resturile celulelor mucoasei bronșice distruse. Apar dispneea și cianoza, iar evoluția de obicei este spre moarte.

Sistemul nervos poate fi și el afectat cu următoarele complicații:

• Afectarea tranzitorie a encefalului care duce la modificări în electroencefalografie.
• Encefalita rujeolică este o complicație extrem de gravă care poate lăsa sechele neuropsihice sau poate avea o evoluție letală. Debutează brusc, către sfârsitul iritației cu febră ridicată, delir, inconștiență, convulsii, comă.
• Panencefalita subacută sclerozantă (PESS) este o complicație rară, nevindecabilă, care distruge substanța albă și alte țesuturi din creier.

Alte complicații ce pot să apară sunt:

• Complicații oftalmologice printre care: conjunctivite purulente, ulcer cornean, panoftalmie.
• Complicațiile bucale apar în special la copiii subnutriți, distrofici sau cu imunitatea scăzută și se manifestă prin stomatită sau amigdalită.
• Otita medie supurata se întâlnește în aproximativ 10% din cazuri, deseori fiind urmată de mastoidită.
• Miocardita apare în 30% din cazuri și exprimă modificări EKG
• Complicații digestive din cauza enantemului rujeolic care ajută la dezvoltarea unor infecții bacteriene.

În timpul sarcinii rujeola poate cauza malformații congenitale fătului. Apărută în prima lună de sarcină pericolul pentru a dezvolta anumite malformații crește cu 50% și scade apoi în lunile ce urmează. Rujeola mai poate provoca moartea fătului, avort spontan, naștere prematură  sau indicație de avort terapeutic în primele 3 luni de sarcină.

Evoluție și Prognostic

De obicei, rujeola are un prognostic favorabil dacă se respctă regulile de igienă, izolare, odihnă și evitarea contactului cu persoanele bonlave de TBC, pneumonie, etc.

Evoluția este bună, în special la copiii cu o stare de nutriție în limitele normale și cu condiții de îngrijire bune. Prognosticul mai este influențat și de vârsta copilului, boala fiind mai gravă la copiii sub 2 ani sau în anumite boli care afectează imunitatea.

Tratament

Tratamentul pentru rujeolă va fi unul de susținere, neexistând nici un tratament specific. Unii specialiști susțin ca administrarea de gamaglobuline în perioada de invazie ar putea scădea gravitatea complicațiilor, acestea având un rol preventiv.

Dacă nu există complicații se poate trata la domiciliu, spitalizarea fiind necesara în cazurile severe de complicații. Se recomandă repaosul la pat pentru toată perioada febrilă, inclusiv câteva zile după.

Izolarea este necesară și obligatorie 6 zile după apariția erupției, ea fiind individuală, excluzând orice vizită.

Se va menține o igienă riguroasă, pentru a evita suprainfectarea prin dezinfecție continuă și terminală. Tegumentele se vor îngriji cu loțiuni cu apă alcoolizată, iar baia este permisă numai în perioada de covalescență.

Pentru îngrijirea mucoaselor va fi necesar o atenție suplimentară, astfel ca ochii vor trebui să fie protejați de lumină și menținută igiena prin spălări zilnice cu ceai de mușețel, cavitatea bucală se va igieniza cu gargară cu ceai de mușețel sau apă de gură  sau prin badijonaj local, iar cavitatea nazală se va curața de secreție, apoi narinele se vor unge cu o cremă sau unguent.

În perioada febrilă bolnavul va avea o dietă hidrică formată din supe, ceaiuri, apă minerală, fresh-uri din fructe sau limonade ce vor fi administrate în funcție de toleranța digestivă. După ce toleranța divestivă va permite, regimul alimentar va fi îmbogățit treptat, devenind fară nici o restricție în covalescență. Dacă vărsăturile se repetă și sunt însoțite de deshidratare, este necesară hidratarea pe cale parenterală.

Febra se va înfrunta cu medicamente antitermice și împachetări umede, iar tusea va fi tratată cu antitusive, ceaiuri și siropuri expectorante. În cazul laringitei, de folos vor fi compresele cu apă călduță, inhalațiile și umidificarea aerului.

Antibioticele nu au indicație în tratamentul rujeolei decât în cea cu complicații bacteriene. Nu sunt rezultate favorabile în cazul administrarii profilactice de antibilotice, ba chiar flora va deveni rezistentă la aceste medicamente.

Profilaxia și Combaterea Rujeolei

Pentru că izolarea nu oprește răspândirea virusului, profilaxia pentru rujeolă se bazează pe imunizare (pasivă sau activă).

Măsuri la Apariția Unui Caz de Boală

Izolarea bolnavului de la apariția primelor semne de boală și revenirea în colectivitate se face după trecerea celor 7-10 zile de covalescență.

Este necesar să se facă dezinfecția continuă și terminală pentru a distruge microbii din încăperea în care a stat bolnavul.

Dacă un copil a contactat virusul de la altcineva, acesta ar putea primii gamaglobuline în doză de 0,3 ml/Kg corp cu concentrația de 16%, efectul profilactic fiind unul sigur dacă se aplică în primele 5 zile de la contact. În felul acesta copilul va fi imunizat pasiv, iar durata de protecție se va extinde cu 3 săptămâni. În cazul în care se administrează gamaglobuline dupa primele 5 zile, protecția va fi mai redusă.

Măsuri de Profilaxie și Combatere Permanentă

În prezent, profilaxia împotriva rujeolei se face prin imunizare activă prin vaccinul cu virusul rujeolic viu atenuat, care asigură o imunitate în aproximativ 95% din cazuri. Acest vaccin a fost introdus în anul 1963 și a arătat o eficiență înaltă prin reducerea substanțială a morbidității (în S.U.A. de la 400.000 de cazuri înregistrate pe an s-a ajuns la mai puțin de 3000 de cazuri în 1984).

Vaccinarea se va începe de la vârsta de 12 luni. Copiii mai mari sau adolescenții se pot vaccina dacă sunt receptivi, astfel că administrarea vaccinului în primele 3 zile de la contact va oferi o protecție care va opri dezvoltarea bolii.

Precauții și Contraindicații

În cazul în care copilul a primit gamaglobuline, vaccinarea se va amâna 2-3 luni.

Nu se vor vaccina gravidele pentru că exista riscul de a dezvolta malformații fătului și nici copiii cu boli febrile, tuberculoză activă sau cu imunitate scăzută. În cazul în care s-a contactat virusul, copiii cu aceste contraindicații se vor proteja cu gamaglobuline.

Reacții Adverse

Vaccinul împotriva rujeolei are o securitate foarte bună și o toleranță satisfăcătoare.

La 5-15% dintre persoanele care s-au vaccinat se poate produce febră începând cu a 6-a zi dupa imunizare, ce durează câteva zile, existând și cazuri în care apar erupții ușoare. Este posibil să apară schimbări EEG ^[4] trecătoare si convulsii, dar manifestările neurologice au fost semnalate la 1-1,2/1.000.000 de vaccinari.

Imunitatea

• După boală este durabilă toata viața
• Cea transmisă transplacentar se menține aproximativ 6 luni
• Există o rezistență specifică de la 4 la 6 luni, dacă mama este imună
• Reîmbolnăvirea poate aparea in cazuri excepționale
• Postvaccinal este posibil să apară rujeola după aproximativ 20 ani prin rest de imunitate (rujeola mitigată)

În cazul în care copilul dumneavoastră prezintă semnele bolii sau dacă în institutul lui de învătământ s-au semnalat cazuri de rujeolă este indicat sa înstiințați cât mai rapid medicul pentru a putea examina copilul și pentru a hotărî ce măsuri de protecție se vor lua.

În cazul în care bolnavul nu a fost consultat de către medic, este obligatoriu ca acesta să anunțe Departamentul de Sanatate Publica local pentru a putea fi înregistrate toate cazurile de rujeolă.